[ad_1]
Frumosul rodit din meșteșug și poveste, tainele sădite în mâinile de aur ale meșterelor îndătinate, „TEMPLUL NOSTRU LA PURTĂTOR”… totul într-un eveniment de înaltă ținută la Brebu. Să umple inimile tuturor…â
„Evenimentul de vernisare a expoziției GRANIȚE ETNOGRAFICE a adunat în spațiul Galeriei Colecțiilor Etnografice Brebu un buchet de colecționari de costum tradițional românesc și podoabe tradiționale contemporane (Lidia Vișan, Maria Ghețea, Ruxandra Bârsan, Aneta Bocai, Corina Cubici). Împreună am creat o atmosferă de basm, un moment care se doreste să omagieze romanitatea si bineînțeles sarbatorirea foartei apropiate Zile Naționale a României.
Expoziția de podoabe tradiționale expusă la Muzeul „Casa Domnească” Brebu este o continuare firească a expoziției GRANIȚE ETNOGRAFICE pentru a evidenția conceptul de unitate. Prezența cămășii tradiționale a celor două Iuli Hasdeu și povestea acesteia adusă de doamna director Aura Dobre de la Muzeul Memorial B.P. Hasdeu, special pentru acest moment a completat imaginea de unitate și recunoaștere românească pe care o propune această expoziție de grup. Evenimentul a fost atins de măiestria junelui acordionist brebean Mihai Neagoe care a încantat publicul cu trei interpretări special pregătite pentru acest moment cultural. Tânăra soprană de la Câmpina Livia Pisăliță a făcut ca întreaga colecție de costume să prindă o nouă viață.
Și pentru că orice demers cultural realizat la Brebu este despre bucuria de a fi împreună nu au lipsit delicioasele prăjituri ale IriPan și vinul Domeniului Kelaru.
Multumiri dnei Iraida Florea pentru implicare si colegilor din primaria Brebu care au fost alaturi de noi in organizarea si desfasurarea evenimentului.
Vă așteptăm să vizitați expoziția până la sfârșitul lunii ianuarie 2024”, a transmis PRIMARUL istoricei localități prahovene, Adrian Ungureanu.
*** Cea mai veche mărturie iconografica a portului popular tradițional romanesc este reprezentata de figurine ceramice din zona Craiovei, datând din neolitic și despre care cercetătorii considera că reproduc decorul costumului popular.
Alexandru Odobescu remarcase similitudinea între costumul popular românesc şi costumul dacilor de pe Columna lui Traian:
Cămaşa cu mâneci strânsă la mijloc şi crestată la poale de ambele părţi, iţarii şi opincile ce le acoperă picioarele, gluga lăţoasă, sau sarica atârnată pe umeri… vălurile ce îmbrobodesc capul femeilor dace sunt maramele sătencelor noastre…
Un alt document, în piatră, este cel de la Adamclisi, unde apare cămaşa încreţită la gât (IA) şi fota.
Portul popular românesc își găsește rădăcinile în portul strămoșilor noștri traci, geți și daci și se aseamănă cu cel al popoarelor din Peninsula Balcanică, desigur cu deosebirile care constau în amănunte decorative și colorit. În decursul istoriei, structura și evoluția costumului popular românesc și-a păstrat nealterate caracteristicile esențiale.
De asemenea, numeroasele dovezi arheologice, datate din epoca bronzului, atesta podoabe precum salbele purtate la gat, dar si cusăturile de pe haine, statuetele având desenate croiala pieselor vestimentare precum cămașa, catrința sau opregul cu ciucuri lungi.
Deși elementele principale ale portului popular românesc nu s-au schimbat foarte mult din punctul de vedere al croielii, în schimb atunci când vine vorba de ornamentație prin brodare, modelele s-au diversificat de-a lungul timpului, existând în prezent stiluri diferite pentru regiunile din țara noastră.
Articolul GRANITE ETNOGRAFICE, cu porti deschise catre miezul traditiilor, la BREBU apare prima dată în Primar in Prahova.
[ad_2]Source link
