Eurohold şi EIG au intentat un proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi pregătesc o cerere de arbitraj pentru suma de peste 500 de milioane de euro la o instanţă internaţională din SUA, informează Agerpres.
Cele două companii au informat deja oficial Guvernul României despre intenţia lor de a introduce un dosar de arbitraj internaţional, în octombrie 2023.
„Ca urmare a interpelării preşedintelui României de către europarlamentari, miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, în legătură cu revocarea licenţei de operare a Euroins România, precum şi în reacţie la răspunsurile şi comentariile domnului Klaus Iohannis pe acest subiect, conducerea Eurohold Bulgaria AD şi Euroins Insurance Group AD (EIG) afirmă următoarele: declaraţiile unor politicieni români de rang înalt conform cărora instanţa română a dat dreptate deciziei autorităţii române de reglementare ASF împotriva Euroins România sunt complet lipsite de temei, manipulatoare, iresponsabile şi dăunătoare”, se precizează în comunicatul citat.
Eurohold Bulgaria AD este un grup energetic şi financiar care deţine Euroins Insurance Group AD (EIG). Euroins Insurance Company AD este principalul asigurător din Bulgaria. Compania operează în Grecia (prin sucursală), Polonia, Olanda, Spania, Italia şi Germania. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) este acţionar minoritar al EIG cu aproape 10% din capital.
Care e problema?
Potrivit reprezentanţilor Eurohold, este foarte neobişnuit ca un preşedinte al unei ţări să comenteze în mod părtinitor în confruntarea juridică dintre o autoritate de reglementare a pieţei şi o companie privată, în loc să se abţină de la orice comentariu care ar putea influenţa justiţia.
„Ar fi putut să răspundă ‘nu comentez’, dar în schimb a continuat să incrimineze compania ca fiind vinovată, deşi procesul nici nu a început”, se mai spune în comunicat.
Reprezentanţii Eurohold susţin că „nicio instanţă din România nu s-a pronunţat încă asupra legalităţii deciziei autorităţii române de reglementare de a retrage licenţa Euroins România”.
„Procesul în această speţă a început în urmă cu câteva zile şi încă nu au avut loc audierile pe fond. Până acum, a existat doar o hotărâre judecătorească cu privire la contestaţia Euroins Insurance Group (EIG) şi a filialei sale din România, prin care se urmărea suspendarea implementării deciziei autorităţii de reglementare din România de retragere a licenţei Euroins România, care a declanşat ulterior procedura de insolvenţă a companiei”, se arată în comunicat.
Scurt istoric
Autoritatea Română de Supraveghere Financiară (ASF) a revocat licenţa Euroins România la 17 martie 2023.
Conform Eurohold, la începutul lunii iunie 2023 şi în primă instanţă, Tribunalul Bucureşti a dispus deschiderea procedurii falimentului Euroins România doar pentru că acesteia i-a fost revocată licenţa, refuzând să suspende dosarul de faliment până când Tribunalul Administrativ se va pronunţa dacă revocarea licenţei este legală.
„Dosarul în sine cu privire la legalitatea faptei autorităţii române de reglementare împotriva Euroins România a început în urmă cu câteva zile la Tribunalul Administrativ din Bucureşti şi este încă pe rol în primă instanţă, urmând să aibă loc audieri şi pledoarii pe fond”, susţine documentul.
Solicitare în PE
Doi eurodeputaţi din Germania şi Irlanda au ridicat miercuri în Parlamentul European, în cadrul dezbaterii cu preşedintele român Klaus Iohannis, problema falimentului societăţii de asigurări Euroins şi a modului în care a acţionat în acest caz Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), solicitându-i şefului statului să fie de acord cu o evaluare independentă a Comisiei Europene asupra situaţiei.
„Industria de asigurări majore din România a fost agitată în ultimii ani. Douăsprezece companii care furnizau asigurări majore au fost scoase din afaceri în numai 12 ani. Douăsprezece firme de asigurări în 12 ani ar trebui să ridice preocupări serioase despre mediul de reglementare dintr-un stat membru”, a spus eurodeputatul german Gunnar Beck, din grupul Identitate şi democraţie (ID), în cadrul dezbaterii din plenul PE la Strasbourg.
„În 2019, autoritatea de reglementare în domeniul asigurărilor, ASF, a cerut Euroins România să cumpere pe atunci falimentara City Insurance. După numai trei ani, ASF a suspendat licenţa Euroins în România, din câte se pare pentru motive discutabile. (…) Anul trecut, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a ridicat întrebări pe lângă ministrul de Finanţe român despre acţiunile ASF şi a înaintat o propunere de rezoluţie (…)”, a adăugat el.
Beck susţine că Autoritatea Europeană de Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (EIOPA) a scris un raport despre afacerea Euroins, pe care însă nu a reuşit să-l vadă, în pofida demersurilor sale repetate.
„Într-un răspuns la o întrebare scrisă pe care am pus-o, Comisia Europeană pretinde că nu a văzut niciodată raportul. Până în prezent nu mi s-a permis accesul la toate detaliile raportului EIOPA. Ce încearcă ASF şi EIOPA să ascundă de Comisia Europeană şi de membrii Parlamentului European?”, a întrebat retoric membrul grupului ID.
El a observat apoi că, „după decizia de a lăsa Euroins fără licenţă”, ASF a acordat o licenţă Easy Asigurări, o subsidiară a Superbet. „Şi cine este preşedinte al Superbet? Unul dintre fraţii preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen”.
„Excelenţa voastră, România este unul dintre cei mai mari beneficiari neţi de bani UE. Primiţi 10 miliarde de euro de la bugetul UE şi de la fondul Next Generation EU. Potrivit indexului general al percepţiei asupra corupţiei al Transparency International, sunteţi a doua cea mai coruptă ţară din UE. Niciunul dintre aceste lucruri nu este ideal pentru o ţară care speră să atragă investitori străini. Ce vă întreb este cum vă propuneţi să abordaţi acest lucru?”, s-a interesat eurodeputatul german.
Alte acuzații
Afacerea Euroins a fost ridicată şi de colega sa de la spectrul opus al eşichierului politic, irlandeza Clare Daly, din grupul Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL) din PE.
” (…) îmi pare rău să văd cazuri precum cel ridicat de colegul meu despre problemele foarte serioase şi întrebările care rămân să primească răspuns privind operaţiunea autorităţii române de reglementare, ASF, din cauza impactului fundamental nu numai asupra propriilor dumneavoastră şoferi, ci şi asupra pieţei asigurărilor din Europa. Şi eu sunt unul dintre membrii acestui Parlament care, timp de mai multe luni, am pus întrebări despre decizia autorităţii de reglementare de a retrage licenţa Euroins România, care face parte din cel mai mare grup de asigurare din Europa centrală şi de sud-est”, a spus Clare Daly în intervenţia ei.
Ea a adăugat că ştie că preşedintele Iohannis cunoaşte acest caz şi că „este foarte ciudat că autoritatea română de reglementare a acţionat împotriva acestei companii la trei ani după ce i-a cerut să preia City Insurance”.
„Este un fapt cunoscut că atât autoritatea de reglementare din Bulgaria, cât şi BERD au ridicat întrebări despre acţiunile autorităţii de profil din România. Ambele au abordat autorităţile europene, una dintre organizaţii a produs un raport care avertizează împotriva consecinţelor, au produs chiar o propunere de rezoluţie care ar fi redus impactul, dar nimic nu s-a întâmplat şi ţara dumneavoastră riscă expunerea la un proces de 500 de milioane de euro (…)”, a atras atenţia eurodeputata irlandeză de stânga.
Ea menţionat că acest caz a fost adus în atenţia EIOPA, care ar trebui să reducă riscul problemelor în domeniu, dar aceasta nu a putut pune la dispoziţia membrilor PE raportul întocmit.
„Sunt profund îngrijorată de securitatea din jurul acestui caz. Întrebarea mea către dumneavoastră, domnule preşedinte, este chiar simplă şi este în interesul cetăţenilor României şi nu numai: ne-aţi sprijini în apelul nostru către Comisia Europeană de a iniţia o analiză comprehensivă şi independentă a acestui caz?”, a pledat Clare Daly.
Răspunsul lui Iohannis
Preşedintele Klaus Iohannis a răspuns la sfârşitul dezbaterii la această interpelare, dar ca poziţie de principiu, fără a comenta cazul concret al Euroins.
„Am auzit că o autoritate de reglementare a avut o problemă cu o companie. Şi, ca peste tot în democraţie şi în statul de drept, dacă oamenii simt că decizia nu este atât de bună, merg în faţa unui judecător. Este ceea ce s-a întâmplat. Judecătorii au decis că decizia este corectă. Asta este ceea ce înţeleg dacă vorbim despre statul de drept. Toată lumea are aceleaşi drepturi, toată lumea are dreptul la un proces corect şi toată lumea trebuie să accepte rezultatul”, a afirmat Iohannis.