În perioada 15-16 noiembrie 2023, la Palatul Parlamentului va avea loc prima ediție a Congresului Național de Îmbătrânire Activă 2023, un eveniment de anvergură organizat de Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă. În cadrul celor 9 panel-uri vor participa numeroși speack-eri din multe domenii de activitate. Într-un interviu pentru stiripesurse.ro, Alexandra Dobre, președintele Asociației Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, vorbește despre acest eveniment în premieră și despre efortul de a contribui la o viață mai bună pentru seniorii României.
Reporter: Cum și când ați pornit pe acest drum și ce v-a determinat să inițiați și să organizați în premieră un congres având ca temă principală Îmbătrânirea Activă?
Alexandra Dobre: Bazele acestui congres cred că au fost puse din prima zi în care am început să lucrez cu și pentru seniori. Adică acum mulți ani. Inițiativa de a organiza în premieră un congres național dedicat Îmbătrânirii Active poate fi atribuită dorinței de a aduce în prim-plan această temă vitală și de a genera o schimbare semnificativă în abordarea îmbătrânirii în România. Am observat nevoia acută de programe și politici publice care să susțină vârstnicii și să le ofere oportunități pentru a duce o viață activă și împlinită nu în ciuda, ci în beneficiul vârstei înaintate. Mai mult, am realizat că educația și conștientizarea în rândul publicului larg sunt esențiale pentru a schimba percepțiile și atitudinile față de îmbătrânire. Pornind de la aceste constatări și având în vedere necesitatea unei abordări cuprinzătoare și coordonate asupra îmbătrânirii active, am decis să inițiem acest congres național. Scopul nostru a fost să aducem împreună experți, profesioniști din domeniu, precum și persoane în vârstă, pentru a discuta și a identifica cele mai bune practici, programe de succes și politici eficiente care să încurajeze îmbătrânirea activă în societatea românească. Pentru că privim cu admirație seniorii Europei și pe cei din Occident, care odată cu pensionarea, de exemplu, își reiau pasiunile și preocupările lăsate deoparte în tinerețe, din cauza problemelor cotidiene, a serviciului și a timpului. Alegerea momentului potrivit pentru organizarea acestui congres a fost crucială. Am considerat că este esențial să creăm un cadru de discuție și colaborare într-un moment în care îmbătrânirea populației devine o preocupare majoră în România și în lume. Astfel, congresul oferă un context propice pentru schimbul de idei și abordări inovatoare în domeniul îmbătrânirii active, cu scopul de a aduce beneficii semnificative comunităților de vârstnici din țara noastră.
Reporter: Care au fost provocările pe care le-ați întâlnit de-a lungul timpului în acest domeniu atât de complex și de sensibil pentru societatea românească și cum ați puncta eforturile depuse de Asociația dumneavoastră care se ocupă de persoane vârstnice, ce înseamnă implicarea, dăruirea echipei, dar și lupta cu indiferența și prejudecățile semenilor noștri?
Alexandra Dobre: Prejudecățile la adresa persoanelor în vârstă sunt adesea rezultatul ignoranței și a lipsei de înțelegere. Este esențial să recunoaștem și să prețuim contribuțiile valoroase ale seniorilor în societate și să promovăm respectul reciproc, depășind stereotipurile legate de vârstă. Din păcate, nu de puține ori întâlnim cazuri legate de discriminare la adresa vârstnicilor, din diferite motive și pe diferite criterii. După aproximativ 6 ani în slujba seniorilor, împreună cu echipa mea, ne străduim să realizăm proiecte care să elimine aceste prejudecăți și care să ne ajute să înțelegem faptul ca toți îmbătrânim și depinde doar de noi modul în care va arată viitorul nostru atunci când vom fi, la rândul nostru, seniori.
Reporter: Cum este perceput în România segmentul vârstei a treia?
Alexandra Dobre: Depinde. Poate varia în funcție de diferitele aspecte sociale, culturale și economice ale societății. Cu toate acestea, în general, persoanele în vârstă sunt respectate și valorizate în societatea românească, iar experiența și înțelepciunea lor sunt apreciate. Există o tradiție culturală de a respecta și a îngriji vârstnicii în cadrul familiilor, iar mulți oameni încă își asumă responsabilitatea de a-și îngriji părinții și bunicii la bătrânețe. Desigur, acolo unde aceștia au familii. Pentru că sunt și cazuri în care seniorii rămân singuri.
Alexandra Dobre: Este important de menționat că există și provocări cu privire la percepția vârstnicilor în societate. Unii vârstnici pot întâmpina discriminare și stigmatizare în diverse contexte, inclusiv în mediul de muncă sau în accesul la serviciile sociale. De asemenea, există stereotipuri legate de capacitatea și utilitatea vârstnicilor în societate, care pot duce la marginalizare și excludere socială. Totuși, aceste atitudini încep să se schimbe odată cu creșterea conștientizării asupra îmbătrânirii active și cu implementarea unor programe și politici care să sprijine vârstnicii și să le ofere oportunități pentru a participa activ în comunitate. Lucrăm pentru a schimba percepțiile și pentru a promova o imagine pozitivă și respectuoasă a vârstnicilor în societatea românească.
Reporter: Ați avut ocazia să aflați și percepțiile mediului privat vis-à-vis de acest segment de vârstă… Cât de multă atenție acordă oamenii de afaceri oamenilor vârstnici?
Alexandra Dobre: Să știți că oamenii de afaceri sunt și ei oameni. Au și ei vârstnicii lor și, mai mult decât atât, și ei se îndreaptă tot către senectute. Așadar, respectul lor pentru această categorie de vârstă este unul crescut și avem mulți colaboratori și sponsori din mediul privat. Oameni care chiar au fost încântați de faptul că noi ne procupăm de îmbătrânirea activă. Mulți ne-au spus că este un domeniu în care ar vrea să investească, alții chiar au făcut-o finanțând inovația în acest domeniu, de exemplu. Dacă vreți să știți de la mine cum sunt văzuți seniorii în mediul privat în calitate de angajați sau potențiali angajați, asta puteți afla din studiile de piață, în care eu cred cu adevărat.
Reporter: Care sunt principalele obiective ale Congresului Național de Îmbătrânire Activă și cum pot acestea să aducă în viitorul cel mai apropiat beneficii persoanelor vârstnice?
Alexandra Dobre: Principalele obiective se concentrează pe promovarea conștientizării asupra îmbătrânirii active, identificarea celor mai bune practici în domeniu și dezvoltarea unor politici și programe eficiente pentru susținerea persoanelor vârstnice. De asemenea, participanții la congres au ocazia să împărtășească idei, experiențe și bune practici în domeniul îmbătrânirii active, ceea ce poate duce la dezvoltarea unor strategii inovatoare și soluții eficiente pentru problemele cu care se confruntă persoanele vârstnice. Prin discuții și dezbateri, congresul poate contribui la dezvoltarea unor politici publice și programe guvernamentale care să sprijine îmbătrânirea activă, inclusiv în domenii precum sănătatea, locuințele, angajarea și participarea socială. Totodată, congresul poate atrage atenția asupra importanței menținerii sănătății fizice și mentale la vârste înaintate, promovând stilurile de viață sănătoase și accesul la servicii medicale de calitate. Aș mai vrea să subliniez că, prin implementarea politicilor și programelor dezvoltate în urma discuțiilor congresului, persoanele vârstnice vor putea beneficia de o calitate mai bună a vieții, având acces la resurse și oportunități care să le permită să ducă o viață activă, independentă și împlinită.
Reporter: Ce teme și ce subiecte de discuție vor fi abordate la acest congres?
Alexandra Dobre: Multe. Vor fi două zile pline și vom încerca să acoperim absolut toate temele principale care țin de îmbătrânirea activă. În prima zi a congresului, tematicile abordate sunt: Digitalizarea. Între adaptare și transformare, Reconversie profesională- între trend și necesitate. Accesul la cultură şi educaţie, Includerea socială, combaterea discriminării abuzurilor , comunitate și Rolul Administratiei publice în crearea de ecosisteme urbane smart pentru seniori. În cea de-a doua zi vor fi dezbătute probleme ca Accesul la sănătate, Abordări Inovative în Îngrijirea pe termen lung, Starea de Bine și Psihologia Îmbătrânirii, Politici, Surse de finanțare și Advocacy și Gestionarea Financiară pe Termen Lung pentru Persoanele Vârstnice.
Reporter: Care sunt speakerii de renume care au confirmat prezența și implicarea la acest eveniment și cât de importantă este expertiza și experiența lor în domeniul Îmbătrânirii Active?
Alexandra Dobre: Din fericire, toți cei pe care i-am abordat pentru a participa la acest congres s-au arătat extrem de deschiși. Așadar, vor fi acolo reprezențanți ai Autorităţilor Locale şi Centrale, Reprezentanţi ai Companiilor Private şi ai Societăţii Civile. Este vorba despre Mihai Alexandru Ghigiu – Șef Cancelarie – Cancelaria Primului Ministru, Victoria Stoiciu – consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului României, Bogdan Ivan Gruia – Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Simona Bucura Oprescu – Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Rareș Hopincă – Prefectul Municipiului București, Madlen Șerban – Secretar General Comisia Națională a României pentru UNESCO, Andrei Baciu – Președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Prof. univ. Dr. Luiza Spiru – Președintele Fundației Ana Aslan International, Dr. Wargha Enayati – fondator al Enayati Medical City, Măriuca Ivan – președinte al Fundației Crucea Alb-Galbenă, Dr. Bogdan Simion – Președinte al Consiliului Economic și Social, Elisabeta Lipă – președinte al Agenției Naționale pentru Sport, Prof. Dr. Dumitru Constantin Dulcan – Medic primar Neurologie, General de Brigadă, Psihiatru, Doctor în Medicină și Doctor în Științe Medicale, reputat scriitor, editorialist și publicist, Cristian Vasilcoiu – Secretar de Stat, Ministerul Muncii si protectiei Sociale, Dr. Adina Alberts – – Medic Primar Chirurgie Plastică, Fondator E-Teledoc, Flaviana Rotaru – Președinte CLuster Sănătate și Bioeconomie RoHealth, Florin Lixandru – secretar de stat, Bogdan Furtună – managerul Spitalului Colțea, Monica Anisie – Președinte Comisia de Educație, Senatul României, Mihai Anghel – primarul orașului Snagov, Adrian Marius Dobre – Director General Uniferm, Bogdan Simcea – Secretar de Stat, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Emil Bîrsan – Președinte Asociația de Ajutor Mutual București, Claudia Benea – Ambasador al Resursei de Apă a României, Hazem Kansou – Director General Radiocom, Otilia Sava – Avocat, Președinte Asociația Națională a Veteranilor de Război, Prof. Dr. Contiu Soitu – Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași, Prof. Dr. Daniela Soitu – Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași, Dr. Ana Maria Doscan – Șef Secție Enayati Medical, Corina Iacob – Director General Adjunct, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a Municipiului București, Alina Comănescu – Președinte Asociația Sănătate pentru Comunitate, Preot Vladimir Beregoi – Consilier Economic și Social Episcopia Hușilor, Preot Dr. Egidiu Condac – Director Asociația Centrul Diecezan Caritas Iași, Andreea Negru – Purtător de cuvânt Romgaz, Președinte Asociația Pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton, Cristina Herea – jurnalist România TV, Eniko Georgescu – Psiholog Clinician, Psihoterapeut și expert în Neuroștiințe, Psiholog pe securitate, ordine și apărare, Adrian Victor Vevera – Director General ICI București, Beatrice Culda – Președinte, Fondator Asociația Oameni, Valori, Fapte, Cristina Berteanu – Manager Clinica Medical Neolife, Cristian Bușoi – europarlamentar, Irinuca Vaduva – Director General ECDL Romania, Tudor Prisecaru – Secretar de Stat Ministerul Cercetarii.
Reporter: Care sunt avantajele și oportunitățile participării la acest congres pentru profesioniștii din domeniul sănătății și a ingrijirii socio-medicale dedicate vârstei a treia?
Alexandra Dobre: Participarea la Congresul Național de Îmbătrânire Activă oferă avantaje și oportunități valoroase. Profesioniștii din domeniul sănătății și îngrijirii socio-medicale pot să-și îmbunătățească practicile, să-și extindă rețelele profesionale și să contribuie la crearea unui mediu mai bun și mai susținător pentru persoanele în vârstă din România. Atunci când am gândit acest Congres, l-am gândit atât în beneficiul seniorilor, dar și al celor care ar putea să ajute la îmbunătățirea calității vieții lor.
Reporter: Cum pot persoanele interesate să se înscrie sau să participe la Congresul Național de Îmbătrânire Activă?
Alexandra Dobre: Persoanele interesate ne pot scrie un mesaj privat pe Facebook sau un e-mail la adresa imbatranire.activa@yahoo.com. De asemenea, dacă există cazuri în care nu este acces la internet sau pe rețelele social media, oamenii ne pot apela la numărul de telefon 0722.841.898. Îi așteptăm cu drag pe toți.
Reporter: Cum reușiți dumneavoastră în special și un eveniment precum Congresul Național de Îmbătrânire Activă în general să contribuie la promovarea unui stil de viață sănătos și activ pentru diferite generații?
Alexandra Dobre: Pentru Congresul Național de Îmbătrânire Activă și pentru mine, ca președinte al Asociației Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, promovarea unui stil de viață sănătos și activ pentru diferite generații este un obiectiv esential. Cu atât mai mult atunci când vine vorba despre seniori. Există mai multe moduri prin care reușim să contribuim la acest obiectiv. Organizăm prezentări, seminarii și ateliere care aduc în prim-plan importanța îmbătrânirii active și a unui stil de viață sănătos. Aceste activități educative sunt destinate atât profesioniștilor din domeniul îngrijirii vârstnicilor, cât și publicului larg, pentru a crește nivelul de conștientizare. De asemenea, organizăm periodic excursii în țară, presărate cu momente festive, concerte și petreceri de Crăciun, Paște și alte sărbători importante. Iar de mai bine de un an, avem Gala ”Seniori de Colecție”, acolo unde avem invitați de excepție – daud oar câteva exemple: Maia Morgenstern, Grigore Leșe, Dumitru Prunariu, Stela Enche, profesorul Dulcan – dovezi vii ale importanței menținerii unei bătrâneți active, dacă vreți. Pentru că noi suntem o echipă de oameni tinei, care vrem să ajutăm, dar care nu putem fi un exemplu pentru seniori. Iar puterea exemplului știm cu toții că mută munții. Iar ”Seniori de Colecție”, care este proiectul meu de suflet, s-a dovenit a avea un success răsunător. Sălile sunt pline până la refuz, indiferent că evenimentul are loc vara, când afară sunt 40 de grade, sau toamna, când bate vântul și plouă. Oamenii ies din casă și vin la Seniori de Colecție, zâmbesc larg, pun întrebări, ascultă cu sufletul la gură poveștile de success și aplaudă frenetic. Și asta este minunat.
Reporter: Ce acțiuni, evenimente sau povești de succes ale dumneavoastră – ne referim și la succesul Galelor SENIORI de COLECȚIE, devenite tradiție – ar putea inspira potențialii participanți să se alăture și să susțină Congresul Național de Îmbătrânire Activă?
Alexandra Dobre: Cred că absolut toate acțiunile noastre sunt inspiraționale. Noi îi provocăm pe seniori să își depășească limitele, să-și regăsească pasiunile și să le urmeze, să recupereze dorințe pierdute în greutățile vremii… Și nu este întotdeauna ușor, pentru că este nevoie de resursă umană și financiară, este nevoie de idei, de inovație, de știință. Și orice susținere este binevenită și mult-apreciată.
Reporter: Ce va urma după acest congres, care vă sunt obiectivele imediate și viitoare, cum vă veți implica împreună cu membrii echipei Asociației Institutul Național pentru Îmbătrânire Activă, colaboratorii și partenerii, specialiștii și profesioniștii în domeniu, dar și cu oamenii de bine, pentru dezvoltarea acestui proiect și mai ales pentru a vă face cunoscute, atât mesajul, cât și activitatea impresionantă
Alexandra Dobre: Misiunea noastră continuă cu și mai multă determinare după acest congres. Vom încerca ceva cu adevărat curajos: să schimbăm percepția societății asupra îmbătrânirii și încurajarea unei abordări pozitive asupra acestui subiect. Putem să contribuim la această schimbare prin crearea de oportunități pentru interacțiunea între generații, cum ar fi proiecte educaționale sau de mentorat. Totodată, îmi doresc ca la finalul congresului, fiecare dintre noi să tragem un semnal de alarmă, adică să conștientizăm cu adevărat fenomenul demografic și să luăm măsuri imediate pentru a ne pregăti de îmbătrânirea populației.
În categoria obiectivelor imediate și viitoare intră propunerea de a înființa Agenția Națională a Persoanelor Vârstnice, inițierea Programului Național de Digitalizare pentru Seniori și decretarea zilei de 1 Octombrie, Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice – zi liberă la nivel național, inițiativă a Asociației Oameni, Valori, Fapte. Ei sunt partenerii noștri și îi vom susține în calitate de coinițiatori. Suntem conștienți că sunt proiecte îndrăznețe, dar am încredere că vom găsi sprijin atât la autorități, cât și la societatea civilă.